Nutriționiștii numesc substanțe de balast componente alimentare conținute în alimente de origine vegetală și care nu pot fi digerate în organism. Sunt abundente în special în fructe și legume care nu suferă niciun tratament termic.
Substanțe de balast în organism
Anterior, dietetica sau dietetica considerau că aceste elemente alimentare sunt inutile, deoarece enzimele din sucurile gastrice nu sunt capabile să digere și să descompună substanțele de balast. Cu toate acestea, abia în ultimii ani a devenit cunoscut faptul că unele dintre aceste substanțe pot fi digerate de enzimele microorganismelor din colon. În timpul acestui proces, pe lângă gaze, sunt eliberați și acizi grași foarte digerabili.
De obicei, toate substanțele de balast sunt împărțite în cinci grupe - conținând ligină (este abundentă în cereale, semințe de fructe și unele tipuri de legume), substanțe cu alginate (găsite în alge și agar-agar), cu pectină (în mere, de asemenea ca și în alte tipuri de fructe și legume), cu celuloză (același cereale și unele fructe) și fibre (cereale, legume și fructe).
Mai mult, conform studiilor recente, există bacterii atât de „puternice” în intestine care pot descompune anumiți compuși cu o ușurință extraordinară, care depășește puterea enzimelor umane naturale.
Beneficiile și daunele substanțelor de balast
Principalul avantaj al acestor compuși este un timp de digestie foarte lung, care conferă unei persoane o lungă senzație de sațietate. În plus, substanțele de balast elimină acizii biliari, scad nivelul colesterolului, asigură scaunul normal și au un efect benefic asupra intestinelor afectate de orice boli sau afecțiuni.
Încetinirea procesului de digestie după consumul alimentelor cu substanțe de balast apare din cauza absenței procesului de eliberare a unei cantități mari de carbohidrați în fluxul sanguin, precum și a unei absorbții foarte lente a nutrienților în pereții intestinali. Un alt plus al acestor compuși aparent inutili este absența completă a caloriilor în ele.
Dar, ca tot ceea ce este util, există și laturi negative. Deci, activitatea ridicată a microorganismelor duce la creșterea producției de gaze și, ca urmare, la umflarea și chiar, în cazul unui consum foarte abundent, la deteriorarea epiteliului sau a membranei mucoase a țesutului intestinal. O altă consecință negativă este legarea extrem de scăzută a calciului, magneziului, fierului, zincului și a altor oligoelemente benefice esențiale. Plinătatea excesivă a intestinelor pe fondul creșterii formării gazelor și a creșterii activității tractului gastro-intestinal poate duce chiar la volvulus. De aceea nu trebuie să mâncați în exces alimentele cu substanțe de balast, oricât de gustoase ar fi acestea.
